|
Cântare de laudă
de Sfântul Nicolae Velimirovici
Ce folos are omul că dobândeşte lumea
toată
Dacă peste puţin va pieri?
Ce folos are omul de coroana împărătească
Ce-i
şade pe cap
Dacă peste puţin va trebui să o lase
Şi în pământ să
putrezească?
Ce-i folosesc omului grămezile adunate
De aur şi argint
Dacă
peste puţin din ale lui coaste
Va creşte iarba?
Ce folos de toate comorile lui
De
mătase, perle şi hrană scumpă
Dacă peste el soarele mâine nu va mai străluci?
Iată,
trupul mort, gol de suflet, se pogoară în groapă.
Unora ca aceştia
Ce comori pământeşti
în viaţă şi-au grămădit
Moarte le sunt şi sufletul şi trupul,
Iar
cei ce rămân în urmă pe amândouă le îngroapă.
Dar ei pentru nici unul nu plâng.
Cel
ce are înţelegere, să înţeleagă.
O, Doamne, Tu tuturor povaţă le-ai dat:
Sufletul,
sufletul este cel
Care trebuie îmbogăţit, păzit,
Mântuit.
Toate celelalte
din lume împreună cu lumea
Vor pieri.
Porunca Ta noi o cunoaştem, Doamne,
Dă-ne
noua putere să o împlinim pe ea.
Ajută păcătoaselor noastre suflete,
Bunule
Doamne,
Ca fumul deşertăciunii să nu ne inece pe noi.
( din volumul "Proloagele
de la Ohrida" - vol. I, pag. 356 )
|
