Păstor

               de Ioan Munteanu

A fi păstor adevărat

Înseamnă a avea iubire,

Nu asprime, ci simţire,

Nu a mâna din urma lor pe oi

Ci a le atrage,

A cerceta durerea lor

Nainte să te roage.

A păstori, nu a apăsa

A-i păstori cu hrană,

Cu bunătate, cântărind

Şi-ndemnuri şi dojană.

A-i păstori frumos pe toţi

De orice vârstă a vieţii,

Crescându-i cu tăria ta

A faptei şi-a poveţii.

A-i creşte-nseamnă a te jertfi

În  muncă necurmată,

În rugăciuni, în plâns, în post

Şi-n pildă adevărată.

Hristos te roagă ca atunci

Pe Petru mai în urmă:

De mă iubeşti cu adevărat

Să-mi paşti întreaga turmă.

Numai dacă-l poţi iubi

Cu zel cugetător

Aşa vei fi neobosit

Sârguincios păstor.

din Vancouver, vǎ transmite

       Ioan  Munteanu      

www.holytrinitybc.org/LuminadinLumina.htm